Bucova Francisc

Nume: 

Bucova

Prenume: 

Francisc

Judeţul naşterii: 

Arad

Nume conspirativ: 

Ştefănescu Sigismund

Ziua naşterii: 

02

Luna naşterii: 

03

Anul naşterii: 

1896

Localitatea naşterii: 

Arad

Provincia naşterii: 

Crişana

Ţara naşterii: 

Imperiul Austro-Ungar

Sexul: 

masculin

Etnia: 

maghiar

Stare civilă: 

căsătorit(ă)

Calitate declarată: 

membru de partid

Mediul de provenienţă: 

urban

Profesia: 

lăcătuş mecanic

Categorie profesională: 

muncitor

Membru din ilegalitate: 

nu e membru

Vârsta intrare în partid: 

-

Funcţii conducere: 

Fără funcții de conducere

Biografie: 

Născut la 2 martie 1896/1906?, la Arad; maghiar; religie romano-catolică; studii - patru clase de liceu; ştia maghiară, germană, puţin română; profesia - lăcătuş mecanic; arestat şi condamnat pentru instigare la grevă la fabrica Astra din Arad, în 1922; detenţie de 6 luni la Sibiu; eliberat, iulie 1923; după eliberarea din închisoare s-a întors la Arad, dar nu a mai fost reangajat la fabrica Astra; s-a mutat la Bucureşti, unde a lucrat în meseria sa până în 1924; în acel an a fost angajat la ziarul „Munkas“, de orientare comunistă; după interzicerea ziarului, în acelaşi an, a devenit secretar al comisiei locale a Sindicatelor Unitare, funcţie pe care a deţinut-o până în 1928; în această perioadă a colaborat cu Victor Tordai şi cu Francisc Cismadia; secretar regional la Ardeal, 1927-1928; secretar al lui Coloman Muller; implicat în procesul de la Cluj, a reuşit să fugă din ţară, la Viena; a făcut cerere să fie primit în URSS, imediat după Congresul al IV-lea, în prima sa şedinţă, CC i-a lăsat pe Holostenco şi Heigel să decidă calea de urmat în privinţa lui Bucova, pe baza informaţiilor pe care le va da despre el Elek Koblos; la începutul lui 1929 se afla la Moscova, unde solicita clarificarea situaţiei lui în partid şi o recomandare pentru a fi primit la Şcoala Leninistă; condamnat în contumacie, în procesul judecat la Cluj grupului de comunişti din Oradea, la 10 ani închisoare, 1928; în procesul respectiv au fost condamnaţi 53 de comunişti; ulterior, în aprilie 1929, au fost amnistiaţi; în septembrie 1929, era la Berlin; în anii 30 nu a mai activat, numele său dispărând din documentele de partid ale deceniului patru; arestat în august 1937, la Arad, a fost eliberat după câteva zile; în timpul celui de-al doilea război mondial lucra la fabrica Vulcan din Bucureşti; căsătorit cu Csaba Margareta, un copil născut în 1924.  

Biografie exemplară: 

Da

BioScan: 

Din Vechiul Regat: 

Regiunile alipite

Localități unde a activat: 

Inchisoare: 

Nu

Arestat: 

detentie, internare etc

Referință bibliografică: 

ANIC, fondul 95, dosar 61, ANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosar 33/1928, f. 12, ANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosar 30/1929, f. 3-4, ANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosar 77/1929, f. 3; Marin C. Stănescu, Moscova, Cominternul, filiera comunistă balcanică şi România. Studii documentare, A colaborat Gh. Neacşu, Silex, Casă de Editură şi Presă şi Impresariat S.R.L., Bucureşti, 1994,

Cea mai mare funcție: 

niciuna